- muşteríu
- s. m., art. muşteríul; pl. muşteríi, art. muşteríii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
muşteriu — MUŞTERÍU, muşterii, s.m. Cumpărător, client. – Din tc. müşteri. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MUŞTERÍU s. 1. v. client. 2. (la pl.) v. clientelă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime muşteríu s … Dicționar Român
client — CLIÉNT, Ă, clienţi, e, s.m. şi f. 1. Persoană care cumpără (regulat) de la un magazin, consumă ceva într un local public etc., considerată în raport cu persoana sau întreprinderea de la care cumpără, consumă etc.; muşteriu. 2. Persoană care se… … Dicționar Român
muştereu — MUŞTERÉU s.m. v. muşteriu. Trimis de gall, 11.04.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
pomilar — pomilár, pomilári, s.m. (reg.) client, muşteriu. Trimis de blaurb, 10.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
târgar — TÂRGÁR s. v. târgoveţ, zaraf. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime târgár, târgári, s.m. (reg.) cumpărător (în târg); muşteriu; zaraf. Trimis de blaurb, 07.03.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
târguitor — TÂRGUITÓR s. v. client, comerciant, cumpă rător, muşteriu, negustor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român